Din nou primavara

S-au adunat multi ani si multe ture, iar in momentul acesta, in care astern cateva randuri care sa insoteasca imaginile de mai jos, ma aflu cu mintea intre doua anotimpuri : un pic cu gandul la toamna care a trecut (mai mult calendaristic) si mai mult cu gandul la zapada care se lasa asteptata. 
Si totusi...ca sa nu insist prea mult cu incalzirea globala, voi face un scurt rezumat al unui loc impresionant, ignorat complet in trecut de mine si pe care care l-am descoperit datorita unei aplicatii de sport : Strava.
In ultimile ture foto am incercat sa potrivesc cat de mult am putut locatiile cu vremea buna siii, daca tot am amintit de toamna, culorile lui brumarel. Dupa vreo doua dimineti la rasarit si una de recunoastere prin locuri in care am mai fost si pe care le mai fotografiasem, nu prea simteam ca toamna aceasta am facut mare lucru...
Parca niciodata nu am fost mai morocanos decat acum...nimic nu ma putea impresiona...nu lumina rasaritului, nu culorile padurilor, nu vremea excelenta a ultimelor dimineti...nimic. Ori asa aveam sa cred pana cand, intr-o dupa-amiaza imi vine ideea sa ies la alergat pe un traseu din fata casei, pe care l-am calculat cu ajutorul aplicatiei Strava. 
Stiam mai mult din auzite de la bunici si parinti despre unul dintre varfurile pe care urma sa ajung decat din alte surse. Pana in momentul de fata, incursiunile foto in Muntii Lotrului au fost putine spre deloc.
Lasasem mai la urma acest masiv, intrucat l-am crezut un munte anost si plin mai mult cu paduri, motiv pentru care curiozitatea de a-l explora, mai mult a lipsit. Niciodata nu am simtit ca ma inselasem mai tare in privinta muntelui decat dupa aceasta tura de alergare.
Iesirea avea sa fie structurata astfel : pana pe Gruiul Ursului doar 2km cu 600m dif. de nivel si inca 3km cu inca 600m dif. de nivel pana in Moldvisul Mare. (Bun traseu de antrenament😁).
Uimirea mea a fost cu atat mai mare, cu cat se apropia asfintitul zilei iar eu eram inca sus iar lumina pica intr-un mare fel peste vaile din fata mea. Parca abia asteptam sa ma intorc acasa si sa le spun fetelor ce am descoperit si unde voi ajunge din nou peste cateva zile, cand va fi iarasi weekend...

Si se facu la loc weekend...a sosit ziua in care sa urc iar pe Gruiul Ursului, de data aceasta cu aparatura foto si insotit de Milly. 

Asadar, urmeaza imaginile cu o scurta descriere si fara impact emotional neplacut : 


Vedere spre Curmatura Popestilor din Muntii Capatanii (din pacate Curmatura este mascata de padurea aflata pe creasta din prim plan)


Valea Rudaresei si Chica Lupului


Cabanele Fantanita Haiducului si Luminita 


Muntinul Mare si Drumul Regelui (Transalpina)



Varful Chica Lupului


Varful Baltur


Creasta Latoritei si Varful Stevia (in partea dreapta sus) 


Valea Repedea


Piatra Tarnovului


Din nou varful Muntinul Mare



PInainte de Varful Ciresu, drumul Strategica trece prin niste poieni si gradini


Confluenta Latoritei cu Lotrul


Varful Ciresu





Varful Nedeia din Muntii Capatanii 
si Piatra Tarnovului


Aici sunt atatea de zis...sau de povestit...


Pe langa confluenta celor doua rauri, o noua poveste renaste...abia astept sa o vad gata 😊



Desi au trecut doar doua luni de la aceasta tura foto, inca simt fiorul unei noi descoperiri, precum cel al unei revelatii si abia astept un nou sezon de "explorari foto"... abia astept sa fie din nou primavara sa pot explora mai mult Muntii Lotrului.




 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

In cautarea rasaritului perfect...partea a II-a

In cautarea rasaritului perfect...via Strategica - partea I